<<Poate credeţi profund în ceea ce spunem aici la biserica TED, dar noi avem nevoie să vrem să credem, avem nevoie să credem. Ne exprimăm în stilul liderilor carismatici care promit să rezolve toate problemele. Vedem suferinţa ca pe un act necesar al Dumnezeului nostru – capitalismul, şi considerăm că ce susţine progresul tehnologic este total adevărat. Dar nu realizăm preţul uman pe care îl plătim când nu ţinem cont de cineva pentru că ne temem că va afecta fundaţia.>>
<<Nu am de împărtăşit o evanghelie a credinţei . Am şi ofer o evanghelie a îndoielii. Care nu vă cere să nu mai credeţi ci să credeţi în ceva nou: că este posibil să nu crezi. Poate că avem răspunsuri greşite, poate că întrebările sunt greşite. Evanghelia îndoielii susţine că poate aici pe scenă, în această cameră noi poate greşim. Pentru că apare întrebarea „De ce?” Deşi deţinem puterea, de ce există oameni care suferă?>>
<<Iar această îndoială mă alimentează, îmi dă speranţa că, dacă problemele ne depăşesc, dacă variantele actuale nu conduc la rezultatul dorit, dacă vindecătorii nu îşi pot face treaba, nu credinţa noastră oarbă, ci umila îndoială ne va aduce o lumină în întunericul vieţii noastre şi al lumii noastre şi hai să şoptim sau să strigăm sau pur şi simplu să spunem, foarte simplu, „Trebuie să fie şi altă cale”.>>